Cum folosesc românii inteligența artificială

Adoptarea AI în activitățile zilnice
Conform rezultatelor studiului „Digitalizarea serviciilor publice în România III”, 83% dintre respondenți au afirmat că utilizează inteligența artificială în diverse contexte. Aceasta se traduce printr-o adoptare semnificativă a tehnologiilor de AI, în timp ce doar 16,9% dintre participanți nu au apelat deloc la aceste instrumente.
Cercetarea a arătat că majoritatea utilizatorilor, respectiv 77,9%, integrează AI în activitățile personale, cum ar fi căutarea de informații sau gestionarea sarcinilor. De asemenea, 15,5% menționează utilizarea AI în mediul profesional, în timp ce 9,3% și-o asumă în cadrul școalii sau al universității.
Frecvența interacțiunilor cu aceste tehnologii este variată. Aproximativ 50,7% dintre utilizatori folosesc AI de câteva ori pe săptămână, iar 26,2% o utilizează zilnic. Un procent de 16,1% afirmă că folosesc aplicațiile AI o dată pe lună, în timp ce 6,9% le accesază rar.
Caracteristicile utilizatorilor AI
Categorii demografice precum tinerii se evidențiază prin utilizarea frecventă a inteligenței artificiale. Cifrele arată că 97% dintre cei cu vârste între 18 și 29 de ani folosesc aceste instrumente, în comparație cu 68,5% în rândul persoanelor cu vârste între 50 și 59 de ani și 29,3% în cazul celor mai în vârstă de 70 de ani.
Studiul a relevat de asemenea că educația are un impact semnificativ asupra adoptării acestor tehnologii. Aproape 80% dintre cei fără studii superioare utilizează AI, în timp ce acest procent ajunge la 93,3% în rândul absolvenților.
Percepțiile privind avantajele și dezavantajele AI
Publicul român are o viziune mixtă în ceea ce privește inteligența artificială. Aproape 65,4% dintre respondenți consideră că aceste tehnologieni contribuie la economisirea timpului, pe de altă parte, o majoritate considerabilă temerile legate de înlocuirea locurilor de muncă din diverse sectoare.
În plus, 51,8% dintre respondenți și-au exprimat preocupările referitoare la posibilele riscuri pentru securitatea datelor personale. Totuși, doar 21,9% se declară îngrijorați cu privire la impactul pe care AI l-ar putea avea asupra locurilor lor de muncă în următorii cinci ani.
Acceptarea utilizării AI de către instituții
Rezultatul sondajului arată o preferință a românilor pentru utilizarea inteligenței artificiale în procese administrative, evitându-se implicarea acesteia în deciziile critice pentru viața oamenilor. Estimările indică o reținere mai mare față de utilizarea AI în stabilirea diagnosticelor medicale sau în atribuirea de beneficii sociale.
Pe de altă parte, respondenții s-au arătat dispuși să accepte integrarea tehnologiilor AI în evaluările de performanță a angajaților și în trierea cererilor administrative, ceea ce sugerează o încredere mai mare în capacitățile automate decât în abilitățile decizionale directe.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv b1tv.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
De reținut
Integrarea inteligenței artificiale în viața cotidiană a românilor se dovedește a fi un subiect de interes, generând atât optimism, cât și neliniște. Eficientizarea serviciilor publice prin aceste tehnologii poate aduce beneficii, însă discuțiile referitoare la protecția datelor și impactul asupra locurilor de muncă susțin necesitatea unei informări și comunicări transparente din partea autorităților.





