Detalii despre Hotărârea Judecătorească

Decizia pronunțată de Curtea de Apel Craiova pe 19 mai 2026, a stabilit că apelul formulat de Primăria Slatina este respins într-un litigiu de muncă. Hotărârea confirmă decizia Tribunalului Olt din 3 decembrie 2025. Persoana implicată în acest caz este Constantin-Gabriel Buleandră, fost șef al Serviciului Administrativ, concediat în septembrie 2024.

Conform actului instanței, Primăria are obligația de a-l reîncadra pe Buleandră în postul pe care l-a ocupat anterior, precum și de a-i oferi despăgubiri pentru "salariile corectate, indexate și majorate, împreună cu toate celelalte drepturi de care ar fi avut parte de la data concedierii până la reintegrarea efectivă" conform legislației muncii. Această hotărâre subliniază caracterul nejustificat al deciziei de concediere.

Un Model de Litigii Păguboase pentru Administrația Locală

Cazul lui Constantin-Gabriel Buleandră ilustrează un trend mai amplu al proceselor de muncă pierdute de administrația Slatinei după instalarea lui Mario De Mezzo. Instanțele de judecată au corectat frecvent deciziile administrative, evidențiind un tipar repetat de restrângere a personalului din funcții, anulate de fiecare dată de magistrați.

Cazul Ramonei Dicu: Controverse și Reintegrare

Un alt caz notabil este cel al Ramonei Dicu, angajată în calitate de consilier personal în cabinetul primarului De Mezzo pe 24 octombrie 2024. La scurt timp după angajare, pe 1 noiembrie 2024, aceasta a fost concediată. Decizia a fost luată în contextul unor acuzații privind administrarea unor profiluri false pe rețelele de socializare și apartenența sa politică.

Tribunalul Olt a decis pe 5 martie 2026 să anuleze concedierea Ramonei Dicu, dispunând reintegrarea sa în funcție și pentru achitarea tuturor salariilor restante din momentul încetării contractului de muncă. Partenerul acesteia a adus în atenție comportamentul primarului după pierderea postului. Deși cererea de daune morale a fost respinsă, instanța a obligat pârâta să suporte cheltuielile de judecată.

Situația lui Ștefan Laurențiu Săvulescu și Reorganizarea CSM Slatina

Un alt exemplu este cel al lui Ștefan Laurențiu Săvulescu, fost director adjunct al CSM Slatina, care a obținut pe 3 martie 2026 reintegrarea și plata drepturilor salariale pentru perioada în care a fost îndepărtat. Acesta ocupase funcția de director începând din iulie 2024 și a fost demis din motive neclare.

Imediat după decizia instanței, Primăria Slatina a inițiat o reorganizare care preconizează desființarea postului de director adjunct, pe care Săvulescu ar fi trebuit să îl ocupe din nou. Această acțiune ridică întrebări legate de respectarea deciziilor judecătorești de către administrația locală.

Cazul lui Bogdan Apostoliceanu: Poliția Locală Slatina

Se continuă seria de eșecuri juridice pentru Primăria Slatina. Pe 20 mai 2026, Curtea de Apel Craiova a respins recursul municipalității, menținând decizia Tribunalului Olt din 25 martie 2026, care a declarat concedierea lui Bogdan Apostoliceanu, directorul Poliției Locale, ca fiind ilegală. Instanța a dispus astfel reinstalarea acestuia în funcție și acordarea drepturilor salariale pentru perioada de absență.

Impact Financiar și Administrativ asupra Municipiului Slatina

Aceste litigii de muncă, pierdute frecvent de administrația condusă de Mario De Mezzo, au un impact financiar semnificativ asupra bugetului Slatinei. Municipalitatea este obligată să suporte salariile restante și cheltuielile de judecată pentru toți angajații reintegrați. Aceste costuri suplimentare asumate din bugetul local ridică mari semne de întrebare cu privire la gestionarea fondurilor publice, pe lângă pierderea unor fonduri europene considerabile.

Situația actuală sugerează o problemă sistemică în gestionarea resurselor umane și conformitatea cu legislația muncii și administrativă în cadrul Primăriei Slatina, cu instanțele locale corectând constant deciziile administrației.

Perspectivă Locală

Pentru cetățenii din Slatina, acest șir de decizii care anulează concedierile de către instanțe aduce nu doar o frustrare, ci și o îngrijorare evidentă referitoare la utilizarea banilor publici. Se conturează un model prin care greșelile administrative sunt plătite din bugetul orașului, având impact direct asupra serviciilor esențiale. Locuitorii observă cum aceste probleme afectează încrederea în administrație, evidențiind o lipsă de profesionalism în gestionarea personalului. Este esențial ca cetățenii să fie informați cu privire la aceste cheltuieli și să solicite transparență totală din partea autorităților locale.