Abandonul școlar în România: o problemă gravă și o diferență mare față de media europeană

Abandonul școlar rămâne o provocare majoră în educația din România, afectând mii de elevi anual. În unele regiuni, procentul copiilor care renunță la școală este alarmant de ridicat, ceea ce ridică întrebări despre eficiența măsurilor existente și impactul asupra viitorului tinerilor.

România are una dintre cele mai ridicate rate de abandon școlar din UE

Conform datelor Eurostat analizate recent de Monitorul Social, România se situează printre țările cu cel mai mare procentaj de părăsire timpurie a școlii în Uniunea Europeană. În unele județe, rata abandonului școlar depășește chiar de trei ori media europeană.

Fenomenul este definit prin întreruperea nejustificată a frecvenței școlare la învățământul obligatoriu, cu absențe repetate care împiedică finalizarea a doi ani școlari consecutivi. Astfel, anual zeci de mii de elevi ies din sistem înainte de a finaliza liceul și a susține examenul de Bacalaureat.

Regiuni afectate: Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru

Cele mai mari probleme se înregistrează în regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Centru. De exemplu, în Sud-Est – care cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea – abandonul școlar ajunge la o rată de 26%, aproape de trei ori mai mare decât media UE. În regiunea Centru, rata este de 21%, iar în Sud-Muntenia de 19%. Aceste cifre sunt extrem de îngrijorătoare și evidențiază disparitățile regionale din România.

Evoluția abandonului școlar în ultimii ani

În ultimele decenii, rata abandonului școlar în România a rămas aproape constantă, oscilând marginal. În 2013, circa 17% dintre tinerii de 18-24 de ani părăseau școala, iar în 2024 acest procent este de 16,8%. Spre comparație, media europeană a scăzut semnificativ, de la 11% în 2013 la 9,4% în 2024.

În timp ce alte țări cu probleme similare, cum este Spania, au înregistrat progrese notabile – reducând abandonul de la 20% la 13% între 2015 și 2024 –, în România doar regiunea Nord-Est a reușit o ameliorare moderată a situației, de la 25% la 16% în aceeași perioadă.

Conexiunea strânsă între sărăcie și abandonul școlar

Unul dintre factorii care influențează decisiv fenomenul este sărăcia. Datele Monitorului Social arată că există o legătură clară între nivelul economic al familiilor și riscul părăsirii premature a școlii. Aproximativ 10,9% dintre persoanele active din România lucrează dar câștigă sub pragul sărăciei, față de media europeană de 8,5%.

Raportul mai subliniază că renunțarea timpurie la școală afectează grav șansele de integrare pe piața muncii, ceea ce pe termen lung conduce la perpetuarea sărăciei. Doar jumătate dintre tinerii care au abandonat educația sunt activi profesional, ceilalți nici nu lucrează, nici nu caută un loc de muncă.

Eficiența limitată a măsurilor statului

În ciuda numeroaselor dezbateri și inițiative, rata abandonului școlar rămâne ridicată, ceea ce reflectă eficiența redusă a intervențiilor publice în acest domeniu. Situația este una serioasă, care necesită soluții implementate concret și adaptate realităților diverse ale regiunilor.

Controverse după declarațiile ministrului Educației

Recent, ministrul Educației, Daniel David, a stârnit polemici după ce a pus responsabilitatea principală pentru analfabetismul funcțional pe umerii profesorilor. Într-un podcast realizat de Salvați Copiii, ministrul a afirmat că elevii vin cu un nivel normal de inteligență și creativitate, iar cadrelor didactice le revine sarcina să le dezvolte competențele.

Aceste afirmații au provocat reacții negative din partea mediului didactic, care le-a considerat ofensatoare și nefondate.

Reacția profesorilor din județul Olt și regiune

Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean (SIPA) Muntenia a catalogat declarațiile ministrului drept „calomnioase, injuste și profund jignitoare” pentru sute de mii de profesori care activează în condiții dificile, cu un sistem subfinanțat de peste 35 de ani. Sindicatul a solicitat public retragerea acestor afirmații și scuze adresate comunității didactice, evidențiind profesionalismul și dăruirea cadrelor didactice din întreaga zonă.

În concluzie, problemele legate de abandonul școlar continuă să reprezinte o provocare serioasă pentru sistemul educațional românesc, în special în regiunile din apropierea Slatinei, unde disparitățile sociale și economice accentuează acest fenomen. În timp ce anumite țări europene reușesc să reducă aceste rate, România are nevoie de strategii eficiente și susținere reală pentru a schimba traiectoria tinerilor aflați în risc.

Articol redactat pentru "azi în Slatina", sursă principală: Olt Alert, 14 noiembrie 2025