În primele cinci luni ale anului 2026, producția de energie din surse interne a fost cu 2,9% mai redusă comparativ cu aceeași perioadă din 2025, iar resursele energetice primare disponibile României au scăzut cu 4,5%. Deși INS nu preconizează o creștere imediată a tarifelor, tendința aceasta, dacă va continua, riscă să amplifice vulnerabilitatea țării în perioadele cu cerere energetică crescută.

Încercări de recuperare a resurselor energetice

În primele cinci luni din 2026, totalul resurselor primare de energie a fost de 12,927 milioane tone echivalent petrol, marcând o scădere de 609.500 tone față de anul trecut. Producția internă s-a redus la 6,704 milioane tone echivalent petrol, înregistrând o diminuare de 202.800 tone (2,9%). Importurile, de asemenea, nu au reușit să compenseze deficitul, ajungând la 6,222 milioane tone echivalent petrol, ceea ce reprezintă o scădere de 6,1% comparativ cu anul trecut. Această situație indică faptul că România se confruntă cu mai puține resurse energetice primare, atât interne, cât și externe.

Efectele asupra producerii de electricitate din surse convenționale

Cele mai severe scăderi au apărut în sectorul electricității din surse tradiționale. Producția termocentralelor s-a redus la 6,683 miliarde kWh, cu 310,3 milioane kWh mai puțin decât anul trecut, conform datelor INS. Sectorul nuclear a fost și el afectat, centralele nucleare generând 4,037 miliarde kWh, ceea ce înseamnă o scădere de 12,3% comparativ cu perioada similară din 2025. Această scădere, combinată cu reducerea resurselor de energie convențională, afectează capacitatea de furnizare constantă a electricității, mai ales în funcție de condițiile meteorologice.

Contribuția energiilor regenerabile

Cu toate acestea, producția totală de electricitate nu a experimentat o scădere dramatică. Sursele regenerabile, cum ar fi hidrocentralele, au compensat pierderile din termocentrale și din sectorul nuclear. În primele luni ale anului, producția hidrocentralelor a crescut cu 23,2% la 6,376 miliarde kWh, iar centralele eoliene au generat 3,018 miliarde kWh, cu 402,2 milioane kWh mai mult față de anul anterior. Cel mai mare avans a fost înregistrat de instalațiile fotovoltaice, care au ajuns la o producție de 2,212 miliarde kWh, depășind cu 584,3 milioane kWh nivelul din perioada anterioară. Astfel, resursele totale de electricitate disponibile au fost de 29,207 miliarde kWh, crescând cu 1,4% comparativ cu 2025.

Evoluția consumului și a exporturilor de energie

Un alt aspect important este scăderea consumului final de energie electrică, care a coborât la 20,208 miliarde kWh, reprezentând o diminuare de 3,4% față de 2025. Consumul în sectorul economic a scăzut cu 0,8%, iar cel pentru iluminatul public cu 5,2%. La nivelul populației, scăderea a fost de 11,3%. INS nu oferă detalii exacte privind cauzele acestei reduceri, deși are loc în contextul unei creșteri a prețului energiei electrice cu aproape 60% în iunie 2026 comparativ cu anul precedent.

România a exportat 6,473 miliarde kWh de energie electrică în primele cinci luni ale acestui an, ceea ce reprezintă o creștere de 750 milioane kWh față de 2025, iar importurile de energie s-au micșorat cu 11,8%, ajungând la 6,88 miliarde kWh. Aceste cifre sugerează că țara nu a crescut dependența de electricitate importată în această perioadă, în ciuda unui consum tehnologic crescut din rețele, care a atins 2,524 miliarde kWh.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv olt-alert.ro. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

Locuitorii din Slatina, precum și mulți alții din România, simt deja impactul creșterii facturilor la energie. Deși producția internă a fost compensată în mare parte de sursele regenerabile, incertitudinea pe termen lung a făcut ca mulți cetățeni să se întrebe dacă acest consum redus al populației este un răspuns direct la creșterea semnificativă a prețurilor. Monitorizarea evoluțiilor pieței și adoptarea unor soluții pentru eficiența energetică devin esențiale, având în vedere că riscurile asupra sistemului pot conduce la noi creșteri ale tarifelor în viitor.