Într-un interviu realizat de Digi24.ro, Adrian Țuțuianu, președintele AEP, a subliniat necesitatea acestor modificări. El a recunoscut că autoritățile au reacționat prea târziu pe parcursul campaniei electorale și a adăugat că momentan nu există un sistem adecvat pentru controlul și reglementarea campaniilor desfășurate online.

AEP Visează O Intervenție Rapidă în Mediul Digital

Modificările legislative propuse de șeful AEP vor oferi instituției competențe sporite de intervenție, inclusiv și în afara perioadelor electorale. Scopul acestor reglementări este de a preveni abaterile în mediul online, înainte ca acestea să genereze efecte negative. Țuțuianu a menționat că experiența alegerilor din 2024 și 2025 a arătat că autoritățile au intervenit adesea prea târziu, rezultatul fiind insuficient.

Țuțuianu a explicat că „atribuțiile noastre în această zonă vor fi active nu doar în timpul campaniilor, ci și în afara acestora.” El a evidențiat că anul 2024 a fost marcat de dificultăți în relația cu platformele digitale, unele dintre acestea refuzând complet să răspundă, în timp ce altele au afirmat că anumite postări reprezintă doar exercițiul dreptului la liberă exprimare.

Provocările Tardiv Daterate în Intervenții

Șeful AEP a admis că instituțiile statului au acționat tardiv în cazul campaniilor online din anii electorali 2024 și 2025. Deși Biroul Electoral Central a emis aproape 3.500 de decizii, rezultatele au fost aproape inexistente, din cauza întârzierilor în intervenții și a reticenței platformelor de a aplica măsurile. „Dacă au trecut zece ore de la diseminarea unui material cu informații false, intervenția devine inutilă, deoarece efectele deja s-au manifestat,” a spus el.

Provocări în Supravegherea Campaniilor Digitale în Europa

Lipsa unui cadru normativ clar pentru campaniile desfășurate în mediul digital se dovedește a fi o problemă majoră la nivel european. România caută soluții pentru a îmbunătăți monitorizarea activităților din acest spațiu, în special în perioadele electorale sensibile.

Președintele AEP recunoaște că, în prezent, instituțiile statului nu dispun de instrumentele necesare pentru a evalua cu precizie amploarea și impactul campaniilor online. Potrivit lui, această problemă nu este exclusivă României, având în vedere că toate statele din Uniunea Europeană se confruntă cu dificultăți similare în reglementarea și monitorizarea conținutului distribuit pe platformele sociale. Țuțuianu a concluzionat: „Răspunsul este nu. Nu are nimeni în Europa. Nu doar România se confruntă cu această problemă, ci toate țările.”

Influența Influencerilor în Politica Electorală

Alegerile din 2024 au scos în evidență un fenomen tot mai semnificativ: implicarea influencerilor în susținerea candidaților și a partidelor pe rețele sociale. Platforme precum TikTok au devenit instrumente esențiale pentru campanii, iar diferența dintre exprimarea unei opinii personale și publicitatea politică plătită este din ce în ce mai neclară.

În timpul alegerilor, mulți influenceri au fost acuzați că promovează discret anumite partide sau candidați fără a menționa eventualele contracte sau remunerații implicate. Deși autoritățile au întâmpinat dificultăți în a demonstra aceste înțelegeri financiare, lipsa unor reguli stricte și a unor mecanisme eficiente de control ridică semne de întrebare privind transparența promovării politice în mediul digital.

De reținut

Cetățenii din Slatina, la fel ca mulți alții din țară, se confruntă cu provocarea de a distinge informațiile corecte din mediul online, mai ales în preajma alegerilor locale. Lecțiile învățate din experiențele anterioare demonstrează că știrile false și mesajele manipulatoare se pot răspândi rapid pe platforme precum Facebook sau TikTok, influențând opinia publică înainte ca clarificările oficiale să ajungă la cei mai mulți. Este esențial să facem diferența între opiniile autentice și campaniile mascate, în special în legătură cu candidații locali sau inițiativele comunității. Un sfat important pentru slătineni este să verifice întotdeauna sursa înainte de a distribui informații sau de a-și forma o opinie, comparând datele cu cele oferite de instituțiile oficiale sau de publicațiile de știri de încredere.