Sursa poza si informatii: olt-alert.ro

Guvernul condus de Ilie Bolojan a introdus recent un pachet legislativ amendat al legii educației preuniversitare, care a generat numeroase controverse și discuții în rândul societății civile. Aceste schimbări, care includ comasări de școli, creșterea numărului de ore pentru profesori, și eliminarea unor burse, au fost transmise președintelui Nicușor Dan pentru validare.

Detalii cheie ale modificărilor aduse:

Pe 7 iulie, guvernul a luat o decizie importantă fără dezbaterea parlamentară de rigoare: a adoptat „legea Bolojan”, menită să regândească structura educației preuniversitare. Planul propune ca profesorii să aibă un program săptămânal crescând de la 18 la 20 de ore, ceea ce a stârnit îngrijorări în rândul profesorilor.

Impact asupra burselelor și structurii școlare

• Tăierea burselor: Este planificată eliminarea burselor de reziliență și performanță, păstrându-se doar bursele de merit, sociale și cele tehnologice.
• Condiții mai stricte pentru personalitatea juridică: Unitățile de învățământ trebuie să aibă un număr mai mare de elevi pentru a-și păstra personalitatea juridică. Aceasta implică o redistribuire a elevilor și comasarea unor unități mai mici.

Reacții și contestări

Sindicatele și societatea civilă au criticat vehement aceste măsuri. O moțiune de cenzură contra executivului a fost respinsă, dar opoziția a dus cazul la Curtea Constituțională, blocând temporar promulgarea legii.

„Se impune o evaluare atentă a impactului acestor măsuri asupra calității educației”, a declarat un reprezentant sindical, exprimând temerile că noile norme ar putea afecta negativ pregătirea elevilor.

Avantajele și dezavantajele propunerilor

Deși susținătorii schimbărilor vorbesc de optimizarea resurselor și eficientizarea sistemului educațional, sunt voci care avertizează asupra faptului că astfel de măsuri ar putea limita accesul la educație de calitate, mai ales în zonele defavorizate.

Deocamdată, pachetul legislativ se află pe masa Curții Constituționale, iar viitorul său depinde de deciziile ulterioare. Școlile și cadrele didactice din Slatina privesc cu interes și îngrijorare asupra modului în care aceste transformări ar putea influența învățământul local. Rămâne de văzut cum va evolua situația și care va fi impactul pe termen lung asupra sistemului educațional românesc.