În pofida criticilor frecvente la adresa administrației Bolojan pentru impactul disproporționat al politicilor de diminuare a deficitului bugetar asupra persoanelor cu venituri mici și medii, reformele din sectorul companiilor de stat au fost implementate cu o viteză mult mai scăzută. În timp ce contribuabilii se confruntau cu o presiune fiscală în creștere și stagnarea veniturilor, sistemele de remunerare din vârful acestor corporații continuau să genereze sume substanțiale.

Reguli învechite și plafonări recente: o reformă cu două fațete

La finele anului trecut, după intense negocieri politice, inclusiv opoziție din partea PSD, a fost promulgată o lege semnificativă ce prevede plafonarea remunerațiilor directorilor din marile companii de stat. Înainte de aceste reglementări, mulți dintre liderii din sectorul energetic obțineau anual sume considerabile, depășind frecvent două milioane de lei brut, datorită unor scheme de bonusuri variabile foarte generoase.

În cadrul vechiului sistem, indemnizația fixă constitui doar o mică parte din totalul veniturilor. Cele mai mari sume proveneau din indemnizația variabilă, corelată cu îndeplinirea unor indici economici care, adesea, erau concepuți astfel încât să fie ușor accesibili. De exemplu, un director general al unei companii de stat putea beneficia de o remunerație fixă anuală cuprinsă între 400.000 și 600.000 de lei (aproape 30.000-50.000 de lei lunar), plus indemnizații variabile care, în anumite cazuri, ajungeau între 1,5 și 1,7 milioane de lei.

Noile reglementări impun plafonarea remunerațiilor fixe lunare la un nivel de cinci ori mai mare decât câștigul mediu în sector, pentru companiile de stat listate la bursă. Implementarea acestei măsuri a generat o situație neașteptată, în care indemnizațiile fixe au fost majorate imediat până la noul plafon stablit de lege. Conform informațiilor furnizate de FANATIK, toate companiile au optat pentru limita maximă autorizată, chiar dacă mulți directori aveau salarii lunare inferioare acestui plafon.

Cazul lui Ion Sterian și reacția întârziată a reformelor

Un exemplu relevant al impactului acestor modificări este cel al lui Ion Sterian, directorul general al Transgaz, recunoscut de multă vreme ca fiind unul dintre cei mai bine plătiți directori din sectorul public. Conform declarației sale de avere pentru 2024, venitul său net era de circa 1,9 milioane de lei, provenind în principal din bonusuri variabile. În mod teoretic, reforma guvernamentală ar fi trebuit să afecteze aceste câștiguri considerabile. Totuși, în 2025, veniturile lui Ion Sterian au crescut.

Motivul este legat de maniera de aplicare a reformei. Până în iulie 2025, el a continuat să beneficieze de vechiul contract de mandat, care îi permitea să încaseze bonusuri substanțiale. În această perioadă, cea mai mare parte a indemnizației variabile i-a fost plătită. Ulterior, după adoptarea noilor norme, bonusurile au fost drastic reduse, dar indemnizația fixă lunară a fost semnificativ majorată.

Astfel, în primele șapte luni ale anului 2025, Ion Sterian a obținut suma stipulată în contractul anterior, ajungând la 837.300 lei net. Un raport de remunerare al companiei, care urmează să fie validat de Adunarea Generală a Acționarilor, detaliază: „Pentru perioada 01.01.2025 – 26.07.2025, conform HAGOA nr. 1 din 20 ianuarie 2022, art. 3, au fost aprobate limitele generale ale componentelor variabile ale remunerației pentru directorii SNTGN TRANSGAZ S.A., astfel: Director General – Componenta variabilă în limita sumei de 495.000 euro brut/an.”

Chiar și cu o reducere semnificativă a indemnizației variabile în a doua jumătate a anului, majorarea salariului fix a echilibrat pierderile. Ca urmare, veniturile brute totale ale directorului au fost superioare în 2025 față de anul anterior. Informațiile companiei indică faptul că directorii executivi ai Transgaz au încasat în 2025 indemnizații totale cu aproximativ 11% mai mari decât în 2024, iar venitul brut anual al lui Ion Sterian a depășit 2,3 milioane lei.

Reduceri importante în bugetele pentru 2026

Această reformă are un impact evident în bugetele prognozate pentru 2026, unde noile plafonări se vor aplica pe parcursul întregului an. Estimările sugerează o reducere considerabilă a veniturilor conducerii în companiile de stat din sectorul energetic.

De exemplu, Hidroelectrica, cea mai mare companie de stat din România, a planificat pentru 2026 un buget semnificativ diminuat pentru remunerațiile conducerii. Aceste măsuri sugerează începutul unei perioade în care reformele lui Ilie Bolojan în privința companiilor de stat încep să devină vizibile, chiar dacă cu întârziere, în contrast cu presiunea fiscală resimțită rapid de populație.