Sezonul rece ce urmează se anunță a fi mai costisitor pentru consumatorii din România, inclusiv și pentru cei din Slatina. Reducerea stocurilor de gaze naturale, aflate la cele mai scăzute valori din ultimii cinci ani, atât la nivel național, cât și european, împreună cu contextul geopolitic actual, exercită o presiune considerabilă asupra pieței energetice. Astfel, se preconizează că atât consumatorii casnici, cât și cei non-casnici vor observa o creștere a facturilor pentru gaze și încălzire, conform unei analize de pe olt-alert.ro.

Situația Stocurilor și Evoluția Prețurilor

În prezent, sectorul energetic din Uniunea Europeană traversează o etapă delicată. Rezervele de gaze din întreaga uniune sunt umplute în proporție de aproximativ 36,7%, marcând cel mai scăzut nivel din anii recenti. Situația este chiar mai alarmantă decât în 2022, anul în care conflictul din Ucraina a generat o criză pe piața energetică, după cum indică o analiză de la Profit.ro.

România se situează sub media europeană, având un grad de umplere a depozitelor de gaze de 33,5%, cu peste trei puncte procentuale sub media Uniunii Europene. La data de 20 mai, în depozitele interne erau disponibile 11,3 TWh de gaze. O valoare mai redusă a fost raportată doar în mai 2022, imediat după începutul războiului din Ucraina, când România avea înmagazinați doar 9,16 TWh.

Diferențele în comparație cu anii anteriori sunt evidente. La aceeași dată în 2023, România avea în stoc 17,9 TWh, echivalentul a 52,7% din capacitatea totală. În 2024, stocurile au crescut la 21,2 TWh, sau 62,5% din capacitate. În 2025, depozitele conțineau 13,3 TWh, reprezentând 39,2% din total. Scăderea semnificativă de anul acesta ridică mari întrebări în legătură cu capacitatea țării de a face față sezonului rece și impactul potențial asupra cheltuielilor consumatorilor.

Factorii Care Conduc La Scumpiri

Piața gazelor naturale se află într-un nou val de scumpiri, iar tendințele prețurilor din ultimii ani reflectă o presiune tot mai accentuată pe sectorul energetic. Spre exemplu, în luna mai 2024, prețul gazelor a fost aproximativ 130 lei/MWh, crescând la 190 lei/MWh în mai 2025, iar în mai 2026, acesta a ajuns la 260 lei/MWh.

Prețul actual este cu 70 de lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și se apropie de dublarea valorilor din urmă cu doi ani. Mai 2022 a fost, de asemenea, o perioadă în care prețurile au atins maxime, urcând până la 450 lei/MWh din cauza creșterii tensionate a conflictului din Ucraina.

Această creștere a prețurilor nu este determinată doar de constrângerile ofertei, cauzate de reducerea volumelor din Orientul Mijlociu și Rusia, ci și de cererea crescută. Companiile europene, inclusiv cele din România, sunt nevoite să cumpere cantități suplimentare de gaze pentru a compensa deficitele de stocare. Practic, statele europene fac eforturi pentru a-și refacerea rezervelor în fața iernii, într-un climat de piață deja tensionat.

Provocarea Sezonului Rece și Efectele Asupra Consumatorilor

Intrarea în sezonul rece cu rezerve insuficiente este o situație riscantă pentru statele europene. O iarnă severă ar putea intensifica rapid presiunea asupra prețurilor, cu efecte directe asupra cheltuielilor consumatorilor.

Deși România are stocuri de gaze mai reduse comparativ cu media europeană, țara se bucură de un avantaj considerabil — este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Totuși, producția internă nu acoperă integral consumul național, făcând importurile esențiale. România este așteptată să devină un exportator net de gaze de abia începând cu 2027, când va demara producția din proiectul Neptun Deep.

Datele recente evidențiază dependența pieței de echilibrul dintre producție, consum și importuri. De exemplu, în săptămâna trecută, România a importat 9,5 milioane de metri cubi de gaze și a exportat aproape 9 milioane de metri cubi, dintre care 2,2 milioane erau direcționate către Republica Moldova, iar 6,8 milioane către Ungaria. Surplusul din producția internă a fost utilizat pentru depozitare, cu 10,9 milioane de metri cubi injectați în infrastructurile de stocare din România în aceeași zi.

Consecințele Scumpirilor Asupra Facturilor Românilor

Creșterea prețurilor pe piețele europene se va răsfrânge și asupra României. Prețul gazelor din Bursa Română de Mărfuri se aliniază tendințelor observate pe piețele energetice europene, diferența fiind determinată în principal de costurile inferioare de transport. Deoarece Uniunea Europeană funcționează ca o piață energetică unificată, fluctuațiile externe au un impact direct asupra tarifelor interne.

Până acum, majorările de prețuri au fost resimțite în principal de consumatorii non-casnici, care mai apoi transferau aceste costuri în prețurile produselor și serviciilor. Însă, în acest an, presiunea se va extinde și către gospodării. Majorările vor afecta și centralele electrice ce alimentează sistemele publice de încălzire.

Cauza principală a acestei tendințe o constituie scăderea cantităților de gaze disponibile la un preț reglementat. Conform celor doi mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, volumele destinate populației și centralele termice, la un preț reglementat de 110 lei/MWh, au scăzut în 2026 la aproximativ 32 TWh, față de 52 TWh anul precedent.

Această diferență semnificativă de aproape 20 TWh nu mai poate fi achiziționată la un tarif reglementat și trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă, unde prețurile sunt de peste două ori mai mari. În aceste condiții, există un risc considerabil ca majorările de costuri să se reflecte în facturile finale plătite de consumatori în sezonul rece.