Detalii Esențiale

Pe 18 mai 2026, Senatul României a aprobat un proiect legislativ care solicită organizațiilor neguvernamentale (ONG-uri) să facă publice numele donatorilor care contribuie cu sume depășind 5.000 de lei. Această inițiativă, susținută de parlamentarii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) și Partidului Social Democrat (PSD), împreună cu SOS România, a generat reacții vehemente din partea societății civile, care o consideră o tentativă de intimidare. Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a emis o declarație, subliniind că reglementarea adoptată ar putea descuraja activitatea de voluntariat și donațiile, afectând grav organizațiile care sprijină comunitățile vulnerable.

Conform noilor reglementări, asociațiile, fundațiile și federațiile vor trebui să depună la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) o declarație anuală ce detaliază veniturile și sursele de financiarizare din anul anterior. Aceasta va include informații despre donatorii persoane fizice care au contribuit cu sume mai mari de 5.000 de lei, precum și persoanele juridice ce au efectuat donații. Datele vor fi publicate pe o pagină special amenajată pe site-ul ANAF. Sancțiunile pentru nerespectarea acestei reguli sunt drastice: suspendarea activității până la conformare, iar în cazul persistenței neconformității, organizația va fi dizolvată de drept.

Context și Consecințe

Acest proiect a fost votat în Senat cu 75 de voturi favorabile, 32 împotrivă și 4 abțineri, depășind avizele negative ale unor instituții importante precum Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și Comisia pentru Drepturile Omului din Senat. Numai Comisia juridică a Senatului a dat un raport favorabil, având susținerea senatorilor din AUR și PSD. Oamenii care critică legea subliniază că procesul legislativ a fost derulat "cu o rapiditate neobișnuită", fără o dezbatere publică demonstrativă, ignorând avertismentele venite din societatea civilă.

Inițiatorii legii, inclusiv deputata Ionelia Priescu de la AUR și senatorul Petrișor Peiu, au argumentat că acest demers este menit să îmbunătățească transparența în materie de finanțare a ONG-urilor, susținând că lipsa unei documentații aferente a donatorilor poate expune sectorul la riscuri. Aceștia au asociat proiectul cu litigii intentate de ONG-uri pentru a contesta proiecte energetice.

În contrast, peste 800 de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă cerând abrogarea proiectului, afirmând că statul dispune deja de suficiente instrumente pentru verificarea activităților și finanțării ONG-urilor, inclusiv prin ANAF, sistemul bancar și contabilitate. Reprezentanții societății civile, printre care și FABC, consideră că măsura nu promovează transparența reală, ci creează un mecanism de control și neîncredere care ar putea descuraja atât organizațiile, cât și susținătorii lor. Publicarea identității donatorilor pentru cauze sensibile, precum drepturile omului, ar putea expune acești oameni la represalii, ridicând astfel probleme legate de respectarea reglementărilor GDPR.

Confirmări și Ambiguități

Este confirmat faptul că Senatul a aprobat acest proiect legislativ, care impune ca donatorii persoane fizice care oferă contribuții de peste 5.000 de lei și toate persoanele juridice donatoare să fie enumerate. De asemenea, este clar că Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, împreună cu multe alte ONG-uri, a contestat public această regula, considerând-o un act de intimidare împotriva libertății de asociere.

Se știe, de asemenea, că legi asemănătoare au fost implementate în țări precum Ungaria, Slovacia și Rusia. În cazul Ungariei, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit în 2020 că o lege ce viza organizațiile finanțate din străinătate contravine standardelor europene și drepturilor fundamentale, inclusiv dreptul de asociere și protecția datelor personale. Această decizie a CJUE a fost apreciată de organizații precum Open Society Foundations.

Rămâne de văzut cum va acționa Camera Deputaților, care are ultimul cuvânt în această kwestie. Este, de asemenea, incert cum va influența această lege volumul donațiilor și activitatea ONG-urilor, în special a celor cu resurse limitate sau care activează în domenii sensibile. Criticii avertizează că măsurile stabilite ar putea restrânge libertatea civilă, asemeni altor regimuri autoritare.

Punctul de vedere al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) a subliniat că obiectivul său principal este să furnizeze asistență esențială pacienților și să umple lacunele sistemului de sănătate pe care statul nu le poate gestiona. Reprezentanții organizației au afirmat că există momente în care este necesar să reacționeze, mai ales atunci când politica își îndreaptă atacurile către societatea civilă și valorile esențiale ale democrației. Aceștia consideră că noua reglementare nu întruchipează transparență, ci se constituie ca o formă de "intimidare", reamintind că autoritățile dispun deja de instrumente suficiente pentru a verifica activitățile financiare ale ONG-urilor. FABC a subliniat că în spatele organizațiilor se află persoane care oferă ajutor copiilor bolnavi, victimelor violenței domestice și celor fără acces la servicii de sănătate, îndeplinind o muncă pe care statul nu a reușit să o realizeze de mai bine de 35 de ani. Organizația a avertizat că o societate în care cetățenii nu mai au curajul de a oferi donații și de a se implica devine mai vulnerabilă și mai ușor de controlat.

Aspecte Importante de Considerat

Pentru locuitorii din Slatina și județul Olt, această lege ar putea avea efecte directe asupra activității organizațiilor non-profit locale. Multe dintre aceste grupuri depind de donații private pentru a realiza proiecte sociale, educaționale sau medicale indispensabile. Dacă donatorii vor fi descurajați de cerința de a-și face publice identitățile, finanțarea acestor inițiative ar putea suferi o scădere, afectând astfel beneficiarii din comunitate. Este esențial ca cetățenii să fie informați cu privire la modul în care această legislație ar putea influența sprijinul pentru cauzele locale și să monitorizeze evoluțiile dezbaterilor din Camera Deputaților. O soluție ar fi să susțină ONG-urile în mod deschis, dar și să se implice în dialogul public pentru a apăra dreptul la libertate de asociere și la protecția datelor personale.

Sursa informațiilor: Olt-Alert.ro, G4Media, Digi24, OncoTIM, Monitorul Cluj, Romania Insider, StareaDemocratiei.ro, Medic24.ro, Radio București FM, Cotidianul RO, Adevărul, PressOne, Radio România, Radio România Cluj, Open Society Foundations.