Anul 2026 reprezintă astfel a doua ocazie consecutivă când guvernul a ales să amâne indexarea pensiilor. În afară de ajutoarele unice destinate persoanelor cu venituri reduse, pensionarii din România nu au beneficiat de nicio creștere a pensiilor începând din septembrie 2024. Aceasta se petrece în condițiile în care rata inflației a depășit 10%, generând creșteri semnificative ale prețurilor bunurilor de consum.

În conformitate cu Legea pensiilor, care a devenit aplicabilă în toamna anului 2024, indexarea drepturilor seniorilor trebuie să se facă anual la 1 ianuarie, bazându-se pe rata inflației, pentru a proteja puterea de cumpărare.

În cadrul măsurilor care vizează sprijinirea bugetului de stat, Executivul a decis înghețarea pensiilor. Se pune întrebarea: este această decizie conformă cu legea? Specialiștii apără opinia că nu!

„Dispozițiile legale prevăd ajustează anual valoarea punctului de referință în funcție de rata inflației și o componentă legată de creșterea reală a salariilor, evidențiind astfel că indexarea nu este un privilegiu opțional, ci un drept esențial,” susține expertul contabil judiciar Daniel Udrescu, într-o analiză publicată pe juridice.ro.

Pe scurt, indexarea pensiilor nu depinde de hotărârile guvernanților, ci constituie un drept social incontestabil. În ciuda acestui lucru, amânarea a avut loc timp de doi ani consecutiv, având un efect similar cu o reducere a pensiei, conform opiniilor lui Udrescu.

„Suspendarea indexării permite menținerea aparentă a cuantumului nominal al pensiei, dar provoacă o degradare reală a acesteia din cauza inflației. Așadar, din punct de vedere juridic, efectul este similar cu o reducere a pensiei.

Dreptul constituțional asigură protecția efectelor reale ale prestațiilor, nu doar a aspectelor contabile. Prorogarea este admisibilă doar în condiții excepționale, fără a vulnerabiliza drepturile fundamentale sau a diminua obligațiile legale clare.

În cazul drepturilor sociale, cum este pensia, amânarea nu poate fi considerată o simplă ajustare temporară, minciunile având natura unui element fundamental al dreptului.

Astfel, perioada de unu sau doi ani fără indexare poate resultar în pierderi semnificative și ireversibile pentru pensionari,” atrage atenția expertul.

Care este concluzia expertului? Amânarea indexării pensiilor reprezintă, în esență, „nelegalitate și neconstituționalitate”.

„Dreptul la pensie include nu doar contribuțiile anterioare, ci și instrumentele legale ce garantează menținerea valorii în timp. Indexarea în funcție de inflație este o parte integrantă a acestui drept, nu un simplu adaos opțional. Întârzierea aplicării acestui mecanism duce la o reducere reală a pensiei, ceea ce contravine art. 47 alineatul (2) din Constituție, sub masca unei aparențe de neutralitate nominală,” explică expertul judiciar.

Articolul 47, alineatul 2 din Constituție stipulează: „Cetățenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistență medicală în unitățile sanitare de stat, la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, conform legii. De asemenea, cetățenii beneficiază de măsuri de asistență socială, conform legii.”

În România, cuantumul mediu al pensiei pentru limita de vârstă este de 3.100 de lei.

Estimările realizate de newsweek.ro indică faptul că, din cauza amânării indexării pensiilor, un senior a suferit, în medie, o pierdere de aproximativ 12.000 de lei în perioada 2025-2026, având în vedere că drepturile lor nu au fost majorate cu 13% pe 1 ianuarie 2025 și cu 6% pe 1 ianuarie 2026.

Aspecte de Considerat

Amânarea indexării pensiilor nu doar că impactează veniturile seniorilor, dar ridică și întrebări fundamentale cu privire la legalitatea și constituționalitatea acestor măsuri, subliniind efectele de lungă durată asupra pensionarilor din România.