Măruță definește termenul „singularitate” ca fiind acel prag în care inteligența artificială devine superioară indivizilor umani și dobândește control total. Se aliniază astfel altor experți care sugerează că această transformare ar putea veni mai devreme decât se așteaptă populația, demonstrând o rapiditate îngrijorătoare în care inteligența artificială evoluează, trecând dincolo de utilizarea tradițională, începând să se auto-perfecționeze și să se adapteze.

Evoluție Accelerată și Autoverificare

Măruță argumentează că inteligența artificială a evoluat semnificativ, iar modelele actuale depășesc simpla programare inițială. „Se va întâmpla o schimbare majoră la escala globală, iar faptul că aș putea greși mă bucură. Modele precum ChatGPT, Claude sau DeepSeek nu mai sunt doar aplicații convenționale. Aceste sisteme au ajuns la un punct în care se dezvoltă singure, reușind inclusiv să-și repare greșelile software-ului. Timpul necesar pentru progrese nu se măsoară în săptămâni, ci în zile, datorită unei dinamici matematice care ne conduce pe o curbă exponențială.” Această accelerare indică o apropiere rapidă de momentul singularității, când inteligența artificială va putea continua să învețe și să se perfecționeze fără intervenție umană.

Riscuri Asociate și Provocări Biologice

Pentru a ilustra potențialele pericole ale acestor tehnologii avansate, Măruță a menționat studii relevante din biologia computațională. Un experiment recent a demonstrat că un model de inteligență artificială ar putea genera virusuri noi pe baza unei secvențe ADN, cu un rezultat de 100 de viruși, dintre care 16 au fost considerați „valizi”. Un aspect extrem de îngrijorător a fost descoperirea că „unul dintre acești viruși prezenta un înveliș care nu mai există în specii cunoscute la nivel global”. Această informație subliniază riscul ca organizații malefice să utilizeze astfel de sisteme pentru a crea și elibera agenți patogeni care nu există în natură, reprezentând o amenințare de amploare.

Unul dintre cele mai sumbru scenarii discutate în sfera tehnologică este acela în care inteligența artificială ajunge să controleze fabrici de roboți, care ar continua să producă unități de producție, formând un ciclu autonom care exclude complet oamenii. Măruță ilustrează acest risc printr-o comparație istorică: „Problema devine dramatică în momentul în care o inteligență artificială ajunge să conducă o fabrică de roboți. La acea vreme, un oponent notabil al acestor rețele a folosit termenul „fabrica de clei”, amintind cum, în începutul secolului 20, cu venirea automobilelor, caii erau îndepărtați acolo. Acesta este termenul corect.” Avertismentul său ne determină să reflectăm serios la direcția evoluției inovării tehnologice și la responsabilitatea pe care o avem în gestionarea acestui avans.

Reflexii Locale

Cetățenii din Slatina, ca și mulți alți români, se confruntă cu entuziasmul generat de noile tehnologii, dar și cu incertitudinile privind efectele acestora asupra pieței muncii și a vieților lor cotidiene.