Creșterea Încrederii în Domeniul Privat

Cercetarea efectuată de Exact Business Solutions, parte a studiilor "MediMarketScan" desfășurate în perioada 2024-2026, evidențiază că principalii factori care determină această alegere sunt calitatea superioară a serviciilor medicale, o comunicare mai eficientă între medic și pacient, precum și timpii de așteptare semnificativ reduși. Aceste aspecte le oferă pacienților o experiență mult mai satisfăcătoare în comparație cu percepția asupra sectorului public. Studiul a inclus un eșantion de 1.000 de respondenți din mediul urban, cu vârste de la 18 la 65 de ani, toți având interacțiuni cu clinici sau spitale private în ultimele 12 luni. Rezultatele arată un nivel de satisfacție de aproximativ 81% în cazul serviciilor medicale private, față de doar 47% în ceea ce privește sistemul public. De asemenea, 80% dintre participanți își reafirmă încrederea în serviciile unităților medicale private.

Julien Zidaru, reprezentant al Exact Business Solutions, a subliniat că pacienții români caută din ce în ce mai mult predictibilitate, confort și acces rapid la servicii medicale. Această orientare reflectă o maturizare evidentă a pieței private și o concentrare accentuată pe experiența pacientului. Astfel, românii optează pentru sectorul privat nu doar datorită calității mai bune a serviciilor medicale, ci și datorită percepției că costurile sunt justificate prin experiența oferită, relația cu personalul medical, programările rapide, precum și disponibilitatea echipamentelor și tehnologiilor moderne, adesea deficitare în infrastructura de stat.

Provocările Sistemului Privat: Costuri și Decontări

Pe de altă parte, raportul evidențiază o vulnerabilitate importantă a sectorului privat: costurile serviciilor medicale. Aproape 70% dintre respondenți consideră că tarifele ar trebui să fie mai accesibile, iar 64% solicită o lărgire a serviciilor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Există o justificare pentru aceste cereri, având în vedere că se estimează o creștere a costurilor medicale în România pentru 2026 de 15%, depășind media europeană de 8,2%. În ultimii trei ani, costurile au crescut cu aproape 40% în unele situații, iar inflația medicală a depășit constant rata inflației generale, având un ritm anual de 10-12%. De exemplu, o consultație la un specialist dintr-o rețea privată mare, care în 2023 costa între 250 și 350 RON, a ajuns în 2026 la 420-550 RON. De asemenea, pachetele obișnuite de analize de sânge s-au scumpit de la 300-350 RON în 2023 la peste 450-500 RON în 2026, iar un RMN poate costa acum între 1.200 și 2.000 RON, comparativ cu 900-1.100 RON în 2023.

Chiar dacă românii contribuie tot mai mult la asigurările de sănătate de stat, ei nu beneficiază în mod constant de servicii corespunzătoare. Pacienții nu au control asupra sumelor pe care le plătesc, ceea ce îi determină adesea să suporte costuri suplimentare pentru îngrijiri medicale, chiar și atunci când sunt asigurați în sistemul public. Acoperirea serviciilor medicale private din partea asigurării de sănătate de stat se limitează la tarifele decontate de CNAS, iar diferențele trebuie suportate de către pacienți. În acest context, asigurările private devin o opțiune viabilă pentru protecția împotriva facturilor mari.

Deficiențele Sistemului Public și Provocările Reformelor

Criticile aduse sistemului medical public sunt frecvente și vizează în special ineficiența în administrarea fondurilor colectate de CNAS și Ministerul Sănătății. Deși sumele acumulate sunt în continuă creștere, serviciul public de sănătate rămâne în criză, având liste de așteptare care se pot întinde pe durata a mai multor luni pentru analize, investigații sau intervenții. Un studiu sociologic din 2025, realizat de sociologul Barbu Mateescu la solicitarea Fundației Konrad Adenauer, a relevat un nivel ridicat de nemulțumire a românilor față de serviciile publice, inclusiv cele medicale. Persoanele intervievate au exprimat frustrare legată de calitatea deficitară a serviciilor medicale, de costurile ridicate ale tratamentelor și medicamentelor și de sentimentul că contribuțiile lor nu sunt utilizate eficient. Probleme precum lipsa echipamentelor esențiale, corupția și deficitul de personal medical calificat erodează încrederea publicului. Mulți români preferă clinicile private pentru a evita situațiile în care sunt condiționați să ofere mită în spitalele de stat, chiar dacă au plătit deja contribuții la sănătate. Încrederea în sistemul de sănătate publică a scăzut dramatic după pandemia de COVID-19, ajungând la doar 4 din 10 români mulțumiți de interacțiunea cu acesta.

România se confruntă cu o subfinanțare cronică a sistemului de sănătate, cheltuielile curente reprezentând aproximativ 5,8% din PIB în 2023, mult sub media Uniunii Europene de circa 10%. Această situație generează presiuni semnificative asupra spitalelor și oferă resurse limitate pentru servicii ambulatorii și comunitare, contribuind la un sistem "spital-centric". Președintele CNAS a subliniat că o parte semnificativă din fonduri ajung în spitale, unde achizițiile de echipamente și materiale sanitare sunt adesea supraevaluate sau nejustificate, ceea ce denotă o problemă de management și control, nu de model de asigurare.

Pentru anul 2026, au fost planificate o serie de reforme și ajustări. Bugetul destinat sănătății urmărește atingerea unui nivel de peste 6,5% din PIB, adică aproximativ 80-85 de miliarde de lei, o parte considerabilă fiind destinată acoperirii arieratelor. Se preconizează o restructurare a CNAS, cu reducerea funcțiilor de conducere și comasări semnificative, generând economii anuale de peste 66 de milioane de lei. De asemenea, se intenționează transferul unei părți semnificative a investigațiilor medicale din spitale către ambulatoriile de specialitate, pentru a reduce internările inutile și a decongestiona unitățile de primiri urgențe. În plus, sistemul de finanțare pentru medicii de familie se va modifica, cu o alocare de 25% pentru plata per capita și 75% pentru plata per serviciu medical, iar valoarea punctului per serviciu va crește cu aproximativ 29%. Se estimează că până în august 2026 vor fi finalizate șapte spitale finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De reținut

Pentru cei din Slatina, tendința națională de preferință pentru sistemul privat de sănătate reflectă frustrările resimțite și la nivel local. Mulți dintre noi suntem confruntați cu liste lungi de așteptare pentru consulturi de specialitate sau analize, iar dotările spitalului județean, deși au fost îmbunătățite, pot încă fi insuficiente pentru anumite afecțiuni complexe. În multe cazuri, costurile serviciilor private constituie un obstacol semnificativ, obligându-ne să facem compromisuri între rapiditate și accesibilitate financiară. Este recomandat să ne informăm constant despre noile programe de sănătate și decontările disponibile prin CNAS, în special cele destinate ambulatoriilor, și să explorăm opțiunile de asigurare privată care pot oferi o predictibilitate sporită în fața cheltuielilor medicale neprevăzute.